Actualitate - Știri - Șirile zilei


"Primesc cu bucurie toate lucrurile bune în viața mea."

- citatul zilei


Horoscop - Horoscopul săptămânii

Produse-Bio

Actualitate, știri, ziare - Știri interne - Guvernul României

Inundațiile din Europa și responsabilitatea oamenilor

Spread the love

Am ales astăzi un articol din ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, semnat de șeful secției Știință și Mediu, care reclamă o acțiune urgentă după dezastrul Germania și Belgia. Și am ales acest articol pentru că și România a fost afectată, în ultimele zile, de fenomene asemănătoare, la Roșia Montană și pe Valea Prahovei. De fapt, nimeni nu este la adăpost.

Șocul este teribil, scrie ziarul german. Iar această catastrofă ne obligă să reflectăm.

Ploile persistente și precipitațiile abundente au fost neobișnuite și pot fi încadrate într-o o catastrofă climatică. A considera dezastrul din regiunea Eifel drept o furtună izolată și aleatorie, ca parte a unei succesiuni de evenimente naturale istorice, înseamnă a ignora descoperirile științifice cruciale legate de încălzirea globală. Anume, legătura inevitabilă dintre schimbările climatice cauzate de om și numărul tot mai mare de fenomene meteorologice extreme.

Desigur, ar fi fi pripit să atribuim în mod direct consecințele catastrofale ale depresiei „Bernd” doar încălzirii globale, fără o analiză atentă.

Dar rezultatul nu schimbă dovezile empirice.

Încălzirea generează mai multă apă

Acestea sunt legile termodinamicii, pe care natura, clima și vremea le respectă. Cel mai mic grad de încălzire accelerează ciclul apei. Mai simplu spus, încălzirea generează mai multă apă în atmosferă și excesul trebuie să cadă în cele din urmă undeva.

Să adăugăm la aceasta și faptul că încălzirea Pământului modifică curenții planetari, a căror forță este crescută prin topirea gheții.

Aceasta este logica accelerării, ilustrată în modelele meteorologice și analize din ultimii ani. Peste tot în lume, condițiile nefavorabile accelerate de climă lasă urme ecologice și meteorologice – documentate în diferite baze de date globale, precum cea a Serviciului Federal Meteorologic German, unde sunt comparate evenimente meteorologice extreme cu consecințe istorice catastrofale.

La fel și în studiile care, utilizând supercalculatoare, evaluează probabilitatea statistică a acestor evenimente extreme. Nu se mai poate nega realitatea amară care reiese din aceste analize. Dezastrele poartă din ce în ce mai mult propria noastră semnătură. Nu ne putem juca cu legile naturii și fizicii.

Acest lucru se aplică atât tulburărilor climatice, cât și modificării peisajelor.

Impermeabilizarea solurilor agravează consecințele vârfurilor extreme de precipitații și contribuie la procesele microclimatice responsabile de valurile de căldură – acea altă extremă meteorologică.

Concluzii

Putem trage două concluzii pentru viitor: trebuie să consolidăm capacitățile de rezistență ale societăților noastre și să luptăm împotriva oricărei înrăutățiri a situației cât mai repede posibil. Cu o creștere medie a temperaturii de 1,2 ° C, ajustările sunt la fel de urgente pe cât sunt necesare.

Dar nu trebuie să uităm că protecția climei necesită timp, chiar și atunci când este susținută de politici precum pachetul european, „Fit pentru 55”. Și acțiunea este eficientă doar la scară globală – iar principalii contribuabili la încălzirea globală nu sunt exclusiv europeni.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

0 0 vote
Article Rating
Subscriere
Anunță-mă
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments