Residence

Europa Plus: Bulgaria se adresează UE: Macedonienii sunt un proiect al lui Tito, limba lor este un dialect al bulgarei

Spread the love

Europa Plus: Bulgaria se adresează UE: Macedonienii sunt un proiect al lui Tito, limba lor este un dialect al bulgarei

Bulgaria se adresează țărilor Uniunii Europene: „Macedonienii sunt un proiect al lui Tito, limba lor este un dialect al bulgarei”

Bulgaria a trimis un memorandum explicativ cu condiții statelor membre ale UE, în privința integrării europene a Macedoniei, anunță portalul macedonean de știri „Sitel”.

Sofia le cere acestora, oficial, sprijul față de poziția ei asupra identității și limbii macedonene. Cum ar fi, de exemplu, raportul „Radio Europa Liberă”, care a afirmat de mai multe ori că națiunea macedoneană a fost o creație a lui Tito și limba ei ar fi, de fapt, bulgara.

„Limba sau etnia macedoneană nu exista înainte de 2 august 1944. Crearea lor face parte din construcția completă a unei identități non-bulgare distincte, al cărei scop era de a rupe legăturile dintre populația Republicii Socialiste Macedonia și Bulgaria”, susține acest memorandum.

Documentul de 6 pagini indică faptul că o parte integrantă din cadrul negocierilor ar trebui să fie punerea în practică a unor acorduri bilaterale, conținute în capitolul 35, pentru care statele membre trebuie să evalueze dacă au fost efectiv respectate.

Bulgaria forțează și cu o altă condiție, referitoare la minorități, și fără care nu își va da acordul pentru următoarea etapă a procesului de negociere cu Macedonia. Conform condițiilor pe care le oferă, nu va fi posibilă îndeplinirea condiției recunoașterii minorității macedonene în Bulgaria.

Condițiile Sofiei au fost actualizate atunci când reprezentanții statelor membre discutau despre cadrul de negociere cu Bruxelles-ul. Delegații bulgari au subliniat în fața lor că nu vor permite ca admiterea Macedoniei să fie folosită ca o platformă a naționalismului macedonean, bazat pe o ideologie anti-bulgară.

Adoptarea cadrului de negociere ar trebui să fie gata până la 6 octombrie, conform anunțurilor Germaniei, care asigură acum președinția UE, și care spune că este prevăzută prima conferință interguvernamentală până la sfârșitul anului, pentru a marca începutul integrării Macedoniei în Uniunea Europeană.

 

Starea de urgență – un pretext pentru a ataca libertatea media în Serbia

Numeroase țări, inclusive țările cel mai dezvoltate, nu au reușit să se descurce prea bine cu problemele puse de pandemia de Covid-19.

În același timp, trebuie făcută o diferență clară între problemele și dificultățile cauzate de decizii greșite, și, de cealaltă parte, presiunile și atacurile deliberate contra jurnaliștilor din partea  statului și organelor sale, serviciile și poliția.

Sunt multe cazuri de intervenții intenționate asupra muncii jurnaliștilor din partea autorităților, mai ales ăn Europa de est și centrală, inclusv în Serbia, care nu ar fi trebuit să aibă loc.

Guvernul a profitat de starea de urgență din Serbia pentru a masca atacurile tot mai dese împotriva libertății media.

Faptul că anumiți politicieni au vorbit de o manieră insultătoare despre media și jurnaliști în timpul pamdemiei, este de condamnat, și arată că autoritățile nu înțeleg cât de important este rolul jurnaliștilor în situații de urgență, la fel ca în situațiile normale, fiindcă ei furnizează informații exacte și aduc la cunoștința publicului neregulile existente în societate, explică pentru publicația „Danas”, la Viena, Oliver Vujovic, secretar general al Organizației media din Europa de sud-est.

Chestiunea de a știi dacă și cum regimurile europene au folosit pandemia pentru a restrânge libertatea de exprimare și a influența independența presei, este, de asemenea, tema congresului acestui for în acest an. Organizația se va reuni la 21 octombrie, în 7 locuri diferite și, prin conferințe online, cu sute de jurnaliști din țările europene.

Conform lui Vujovic, Organizația pe care o conduce a remarcat numeroase probleme și nereguli în cazul deciziilor luate de guvernanții confruntați cu pandemia, dar și presiuni politice exercitate asupra jurnaliștilor în special, în țările din jur.

De exemplu, în Ungaria, guvernul a blocat intenționat activitatea jurnaliștilor, pentru a-și întări poziția. Și jurnaliștii din Rusia au întâmpinat numeroase probleme. În privința Bulgariei și României, deciziile și inițiativele statului de a schimba legislația, pentru a aplica sancțiuni împotriva presei, s-au facut fără nicio intenție de a ascunde acest lucru. Au existat chiar și propuneri de a introduce pedepse cu trei ani de închisoare sau o amendă de 5.000 de euro pentru jurnaliști. În Moldova, o jurnalistă a fost sancționată pentru că a publicat detalii pe Facebook, despre condițiile de muncă dintr-o uzină textilă, iar în Belarus un jurnalist a ajun la închisoare fiindcă nu a avut la el buletinul de identitate.

În Turcia, un jurnalist a fost pedepsit fiindca invitatul din emisiunea lui, un medic, a criticat guvernul, în timp ce în Polonia un altul a fost arestat după ce a vorbit despre manifestațiile contra restricțiilor guvernamentale – explicță Vujovic, dând exemple de comportamente represive din această regiune, dar adaugă și că țările occidentale au văzut mai multe nereguli, mai ales în lipsa de transparență a statului în privința cumpărării de echipamente medicale.

Comparând situația Serbiei, cazul arestări jurnalistei Ana Lalic, dar și alte cazuri de intervenție a poliției, confiscările de echipamente ale ziariștilor și diverse alte atacuri, Vujovic spune că „cineva nu vrea, în mod evident, ca aceste informații să fie comunicate publicului”.

Este un caz clar de restrângere a drepturilor jurnaliștilor în timpul muncii lor, totul fiind cu bună știință făcut pentru a-i intimida sau avertiza. Sunt multe situații controversate, începând de la conferița de presă a echipei de ciză, la care nu au putut asista jurnaliștii, ceea ce este complet absurd și crează posibilitatea manipulării, și până la faptul că cifrele legate de virus, numărul de îmbolnăviri și cel al morților, au fost manipulate. Doar datorită presei s-a pus problema dacă se poate vorbi de erori sau de prezentarea falsă a situației, spune Vujovic.

El adaugă și că presa profesionistă a jucat un rol-cheie în timpul pandemiei, căci „comunicarea autorităților cu publicul în primele luni după izbucnirea molimei, a fost <<militărească>> și nu venea doar din partea statului, ci și de la persoane care se bucurau de o oarecare notorietate în media”.

„Vreau să vă reamintesc că, dacă nu ar fi fost vocea presei în Serbia, cine știe până când guvernul ar fi continuat să anumite decizii absurde, cum ar fi cele ce interziceau deplasarea doar a anumitor categorii de populație”, adaugă Vujovic. Conform lui, situația deja precară a presei profesioniste, s-a agravat în timpul stării de urgență, fiindcă jurnaliștii au devenit și mai des țintele atacurilor, mai ales fiindcă publicau informații critice.

„Chiar și ziarul Danas a fost citat deseori de către diverși politicieni, ca fiind un exemplu negative, ceea ce este absurd. Un asemenea politician ar trebui să se întrebe dacă el însuși are un nivel minimum de educație, pentru a putea spune așa ceva și a ataca un ziar extrem de profesionist. Trista realitate în Serbia este o diferență foarte clară între publicațiile serioase, care fac cercetări de o manieră profesionistă, folosind surse pertinente și cei care nu sunt decât jurnaliștii cuiva, care publică informații neverificate și au ca singur scop atragerea atenției asupra lor. Personal, sunt afectat de faptul că presa adevărată este din ce în ce mai puțină în Serbia, ceea ce o pune într-o situație și mai grea. De asemenea, calitatea jurnalismului din Serbia se pierde. Iar urmările se vor face simțite pe termen lung, atât în privința educației tinerilor cât și a climatului public general. Rețele sociale sunt o sursă de informație în creștere, ceea ce nu ar fi rău, însă un tânar fără experiență nu poate separa o informație verificată de una falsă, de manipulare sau de propagandă”, a încheiat Vujovic.

 

În Bosnia-Herțegovina, o parte a măsurilor din Turcia ar putea fi aplicabile în lupta contra Covid-19

Schimbul de experiență în lupta cu acest nou tip de virus, solidaritatea, adeziunea la măsurile de ajutor reciproc, nu sunt decât o parte dintre măsurile-cheie ce trebuie luate într-un moment în care lumea luptă cu virusul mortal, care ucide sute de mii și infectează milioane de oameni.

Bosnia-Herțegovina nu este o excepție. Din această săptămână, ea luptî cu coronavirusul introducând măsuri, alertând populația sau aplicând reguli după modelele altor țări.

La începutul acestei luni, o echipă de experți în sănătate s-a dus în Turcia, care, potrivit multor experți, a reușit să lupte foarte bine cu Covid-19. Au vizitat unități medicale, au fîcut schimburi de experiență cu experți turci și au învățat metode pe care vor încerca să le aplice și acasă, anunță agenția Anadolu.

Profesorul doctor Aida Pilav, președintele celulei de criză a ministerului Sănătății din cantonul Sarajevo, a fost una dintre cei trimiși.

Ei au făcut o vizită de două zile în Turcia, la invitația „Alliance Medecins du Monde”, al cărei sediu este în această țară. Au fost invitatați de ministerul turc al Sănătății și la Ankara și la spitalele din zonă. Aida Pilav a declarat că au avut, astfel, ocazia să vadă cum funcționează celulele de criză din Turcia, în timpul pandemiei.

„Conceptul nostrum în cantonul Sarajevo nu diferă mult de cel din această țară. Oamenii așteaptă mult fiidcă le este frică, toată lumea se teme de ceea ce va adduce toamna. Am examinat metoda noastră și am comparat-o cu cea a Turciei. Există posibilități de ameliorare”, a mai spus Pilav.

„Cum partea care trebuie îmbunătățită a fost găsită, vom merge în această direcție în următoarea perioadă. Elaborăm direcții de lucru, cum ar fi punerea la punct a unui flux de informare. Este un punct slab la noi. Voi colectați informații care nu folosesc nimănui, pînă la urmă”, s-a adresat Pilav jurnaliștilor.

E a evocat și sistemul turcilor de a vizita periodic persoanele aflate în izolare.

„Sunt oameni care stau acasă, cu simptome ușoare sau asimptomatici, și care nu au fost cofirmați ca fiind infectați în laboratoare. Asta ne va fi dificil să o aplicăm la noi, ținând cont de capacitățile de care dispunem, dar vom încerca să creem o bază de date și să găsim persoanele care prezintă riscuri, fără să fie neapărat nevoie să le internăm”, a mai spus Pilav.

Vedran Jakupović, președintele „Alianței medicilor internaționali” pentru Bosnia-Herțegovina, a evocat și el vizita în Turcia. Acesta a exlicat cum funcționează așa numitul sistem „filyasyon”, care s-a aplicat în Turcia încă de la primul val:

„Prin aceasta meodă, cei bolnavi și-au căutat singuri persoanele cu care au intrat în contact și i-au adus la spitale. Pentru a limita contactul și cu alții, tot ei le-au dus medicamente celor rămași în carantină la domiciliu. Au și centre de control, de unde fiecare pacient este sunat zilnic. Avem și noi în Bosnia-Herțegovina medici de familie, dar ne lipsesc aceste centre de apelare a bolnavilor”, a mai spus Jakupović.

Oficialul bosniac a încheiat subliniind că ceea ce Turci a reușit să facă în domeniul sănătății în ultimii 10-15 ani, ar trebui sa fie un obiect de studio pentru toată lumea.

 

Kosovo vrea să concureze în acest an la „Premiul Oscar”

Centru Cinematografic din Kosovo invită toate părțile interesate să trimită propuneri pentru a fi examinate pentru „Premiul Oscar”, la categoria „Film în limbă străină” și care ar putea reprezenta țara în acest an.

Lung-metrajele, documentarele și animațiile mai lungi de 40 de minute vor avea ocazia să fie prezentate ca propuneri pentru examen.

Din cauza pandemiei, „Academia Oscarurilor” a stabilit noi reguli. Printre ele, una care va fi valabilă doar la această cea de-a 93-a ediție. Filmele care avea stabilită deja premiera, care nu au apucat să ruleze în săli, dar care fuseseră deja trimise spre vizionare către juriu, se pot califica în următoarele condiții: să fie trimisă Academei varianta originală și tradusă a peliculei, o copie tradusă a ordinului de guvern care arată între ce perioade au fost închise cinematografele, sau dovada difuzării lor pe o platformă cunoscută de filme online, cum ar fi Netflix, HBO sau Disney.

Potrivit aceluiași anunț, persoanele interesate își pot trimite propunerile pe adresa e-mail a Centrului Cinematografic din Kosovo, sa prin curierat, până la 30 septembrie.

Realizatorul și scenaristul Zgjim Terziqi, a anunțat într-o conferință online organizată de „Forum for Debut Films in Budapest”, că ultimul său scenariu: „2000: A post War Odyssey”, a câștigat premiul Visegrad Co. -production Award, care conține traducerea și subtitrarea unui film în limbă străină, poloneză, maghiară, cehă și slovacă. Juriul compus din 4 profesioniști în domeniu a apreciat potențialul internațional al acestui proiect, care aduce pe ecrane strania și pasionananta călătorie a unui băiețel numit Lis, care încearcă să-și găsească fericirea alături de  trupă de circ, străbătînd țara distrusă de războiul din Kosovo.

„2000: A post War Odyssey”, marchează debutul lui Terzic într-un lungmetraj. Autorul așteaptă acum finanțare pentru realizarea filmului, de la care are așteptări mari. Regizorul este cunscut mai mult pentru scurt-metraje de success, ca „Salon”, „A Month” sau documentarul „The 50th and 1/2 State”.

În ultimele zile au venit vești bune pentru realizatorul Besim Ugzmajli. A anunțat pe rețelele sociale că scurt-metrajul său „Rruga”, a fost selecționat pentru festivalul „ABYCINE”, din Spania.

A 19-a ediție a acestui festival va avea loc între 23 și 30 octombrie, Este în același timp și ultimul succes, după cel de la „New York True Venture Film Festival”, unde a primit premiul „Best Human Rights”.

„Rruga” este și ultimul film al lui Besim Ugzmajli, care îndeamnă societatea să reacționeze cu violență la violență și încălcarea drepturilor omului. În rolurile principale sunt actorii Gresa Pallaska et Mal Noah Safqiu.

În ciuda experienței sale, create prin prezentarea unor filme ca : «Erë», «The Eaters», «Më fal» sau «Rruga» la festivaluri din lumea întreagă, regizorul spune că apreciază mai mult părerea publicului din Kosovo.

Marțea trecută, la Gjakova, a fost prezentată pentru prima oară tendința mondială în cinematografie, din mașini.

Respectând normele preventive contra Covid-19, spectatorii au privit din mașini, pe un ecran în aer liber, pelicula „Primăveri de neuitat într-un sat uitat”. 

Orgaizatorii vor difuza filme de trei ori e săptămână, doar publicului care va avea măști de protecție. Numărul de mașini este limitat, iar prețul biletelor este symbolic. În același timp, spectatorii au declarat că sistemul „Drive In” este foarte necesar, în perioada când sălile de cinema sunt închise.

Au participat:

Vladana Sivevska

Dejana Mirkovic-Birtasic

Hana Hot

Besiana Krasniqi

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

0 0 vote
Article Rating
Subscriere
Anunță-mă
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments