Residence

Declinul Occidentului, tema principală a conferinţei pentru securitate de la München

Spread the love

Declinul Occidentului, tema principală a conferinţei pentru securitate de la München

La München, în Germania, a început azi a 56-a ediție a Conferinței pentru securitate (MSC – Munich Security Conference). Sunt veniți peste 500 de responsabili din lumea întreagă printre care 35 de șefi de state, 100 de miniștri de Externe și ai Apărării, lideri de firme sau organizații internaționale. Timp de trei zile, până duminică, participanții vor aborda o serie de dosare de actualitate: epidemia de coronavirus, armele nucleare, 5G dar şi declinul Occidentului.

Conferința de la München, reuniune anuală consacrată apărării occidentale botezată și «Davos-ul Apărării», este considerat un forum foarte pro-american, atlantist, ceea ce explică și puternica prezentă americană și la această ediție. Secretarul de stat american Mike Pompeo este în fruntea unei impunătoare delegații din care face parte ăi lidera Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. Este prezent și secretarul general NATO Jens Stoltenberg. Sunt de asemenea anunțați printre mulți alții PDG-ul Facebook, Mark Zuckerberg, ministrul chinez de externe și directorul general OMS – Organizația mondială a sănătății.

Tema conferinței din acest an se concentrează pe sentimentul de «absență a Occidentului», pe scurt, declinul Occidentului. Autorii raportului anual au inventat dealtfel un cuvânt nou pentru a descrie acest sentiment : «Westlessness», un soi de versiune actualizată a cărţii «Declinul Occidentului» a răposatului filosof conservator german Oswald Spengler, înmormântat la München, notează observatorii. Acest «Westlessness» descrie o lume în care Occidentul se slăbește din interior din cauza apariției populismului iliberal, a naţionalismului și a tensiunilor între Europa și America. Premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele american Donald Trump întruchipează această tendinţă. In paralel, dominația Occidentului este contestată din afară, în particular de China și Rusia.

Conferința de la München va evoca şi viitorul – sumbru ? – al multilateralismului şi va evalua reacția comunității internaționale în fața politicii externe – imprevizibile – a administrației Trump. Washington a retras SUA din mai multe tratate internaționale și a împins Coreea de nord să se denuclearizeze. A provocat însă în paralel o escaladare a tensiunilor cu Iranul și un război comercial cu China. In fine, tot americanii negociază terminarea conflictului din Afghanistan – cel mai lung în care s-au implicat vreodată militarii americani – cu riscul de a se retrage din aceea țară pentru a o lăsa, din nou, pe mâna talibanilor.

«Principala sfidare a noastră va fi să ne înțelegem în privința unei abordări transatlantice – sau occidentale – mai largi, pentru a evita dificultățile persistente de a trata cu Rusia, China sau Iranul» se poate citi în Munich Security Report, raportul pregătitor al conferinței de la München.

O conferință la care, pentru prima dată din 2009 încoace, va fi prezent și un președinte francez

Emmanuel Macron este la prima sa participare la Conferinţa de la München dar este şi primul preşedinte francez, după Nicolas Sarkozy în 2009, care vine în capitala Bavariei. El va fi însoțit de doi «grei» din guvernul francez, miniștrii de Externe și ai Apărării, Jean-Yves Le Drian, respectiv Florence Parly. Liderul de la Paris va profita de deplasarea sa în capitala Bavariei pentru a lega contacte cu o serie de responsabili locali.

Vineri seara, Emmanuel Macron va cina cu cei doi lideri ai ecologiștilor germani, «Die Grünen», Verzii, cum se numesc ei acolo. Pentru prima dată, președintele Franței va sta de vorbă cu Robert Habeck – foarte popular în Germania – și cu Annalena Baerbock. Această primă luare de contact survine în contextul în care partidul ecologist german este în puternică progresie în sondajele de opinie fiind posibil ca în urma alegerilor de anul viitor să ajungă pentru prima dată la putere, de exemplu într-o coaliție cu conservatorii. In această ipoteză, Habeck, 50 de ani, este prezis de comentatorii locali drept un posibil prim cancelar ecologist ale Germaniei. Parisul insistă pe faptul că această întâlnire «nu trebuie supra-interpretată» și că ea a fost fixată înainte ca să izbucnească criza internă în partidul creștin-democrat german (CDU) provocată de decizia lui Annegret Kramp-Karrenbauer să renunțe la candidatura pentru cancelaria Germaniei şi la şefia CDU.

După această cină de vineri seara, Macron va dezbate informal, sâmbătă dimineața, cu un grup de 30 de responsabili germani – politici și economici. «Trebuie să ne înțelegem și cunoaște mai bine primii partener europeni» se spune la Palatul Elysée.

In acest sens, Macron îşi va clarifica sâmbătă mesajul privind chestiunile de securitate, de apărare şi de politică externă europeană, asta după ce a tulburat apele la recentul summit NATO estimând că Alianţa nord-atlanticăeste «în moarte cerebrală». Intervenţia preşedintelui francez are loc într-un context special: Brexit-ul a provocat ieşirea din UE a uneia din cele două puteri nucleare europene alături de Franţa ; pe plan internaţional, cursa înarmările s-a reluat şi, nu în ultimul rând, actuala administraţie americană pare că lasă deoparte apărarea europeană.

La acest ultim capitol, liderul de la Paris poate marca puncte. El va reveni astfel asupra ofertei sale de dialog strategic cu europenii în materie de disuasiune nucleară, Franţa fiind de acum încolo singura putere atomică din UE.

Exerciţii comune de disuasiune ? Utilizarea bazelor europene de către forţele strategice franceze ? Răspunsurile la aceste întrebări le vom afla, poate, după intervenţia de sâmbătă a lui Emmanuel Macron la Conferinţa de la München.

0 0 vote
Article Rating
Subscriere
Anunță-mă
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments