Residence

Crește presiunea pe Germania pentru acceptarea eurobondurilor

Spread the love

Liderii Uniunii Europene nu s-au pus de acord în privința emiterii unor obligațiuni comune prin care să finanțeze ieșirea din criza economică generată de coronavirus. În acest context, revista Der Spiegel vine cu un mesaj tranșant: Germania trebuie să renunțe la a mai respinge Eurobondurile:

Opoziția guvernului german față de eurobonduri este egoistă, meschină și lașă. Mecanismele existente nu vor fi suficiente pentru a răspunde la criza cu care ne confruntăm. Trebuie să acționăm acum”, atrage atenția revista germană.

Acum opt ani, la apogeul crizei euro, cancelara germană Angela Merkel dădea asigurări că eurobondurile nu vor exista „atât timp cât eu voi trăi”.

Săptămâna trecută, în timpul unui summit video al liderilor Uniunii Europene, când ideea eurobondurilor a fost din nou ridicată, ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a vorbit disprețuitor despre o „dezbatere fantomă”.

Poate liderii Germaniei nu înțeleg situația. Sau aleg să nu o înțeleagă de teamă că formațiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea exploata propagadistic ajutorul pentru vecinii europeni. În cele din urmă, dezbaterea amară asupra ajutorului acordat Greciei în timpul crizei euro a dus la fondarea AfD, în 2013.

Uniunea Europeană se află în prezent într-o criză existențială. A acționa ca un păzitor al virtuții financiare într-o situație de genul acesta este meschin. Și poate că ar trebui să ne amintim pentru o clipă cine a ajutat la reconstrucția Germaniei după al doilea război mondial.

Avantajul eurobondurilor este că sunt considerate o investiție sigură, deoarece statele cu un rating ridicat precum Germania sunt responsabile în comun pentru obligațiile debitorilor mai puțin solizi, precum Italia.

Ele fac împrumuturile pentru Germania puțin mai scumpe, dar considerabil mai ieftine pentru Italia. Berlinul își poate permite. În schimb, Roma, dacă va fi lăsată singură, ar putea întâmpina în curând dificultăți majore.

Și dacă europenii nu dau imediat semnalul că lucrează împreună pentru a combate această criză, va fi o sărbătoare pentru populiști, pentru inamicii UE și pentru fondurile speculative din Londra și New York.

Aceste obligațiuni guvernamentale europene ar avea o durată limitată și ar fi legate de scopul foarte specific de a face față pandemiei. În plus, ar trimite un semnal puternic piețelor financiare, dar și oamenilor din Europa”, notează Der Spiegel.

Criza ar putea determina Germania să se răzgândească în privința eurobondurilor, crede Financial Times. Ziarul spune că există numeroase opinii potrivit cărora rezistența tradițională a țării la mutualizarea datoriilor s-ar putea prăbuși.

Până în prezent, linia roșie a fost menținută. Germania a susținut întotdeauna că nicun membru al UE nu ar trebui să fie responsabil pentru datoriile altora. Când Luxemburg și Italia au readus în discuție conceptul, în decembrie 2010, la începutul crizei datoriilor suverane din zona euro, doamna Merkel a închis dezbaterea.

Acum, Uniunea Democrat-Creștină a doamnei Merkel rămâne în opoziție față de coronabonduri.

Dar chiar și în formațiunea creștin-democrată există voci care se pronunță pentru o regândire a problemei. În timp ce mulți social-democrați, parteneri în coaliția doamnei Merkel, gândesc la fel.

EUObserver o citează pe vicepreședinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager, potrivit căreia vechile soluții financiare nu mai sunt relevante pentru criza creată de coronavirus și că țările UE ar trebui să discute planurile de recuperare fără niciun fel de tabu.

Vestager s-a declarat „profund îngrijorată” de dezbaterea din jurul coronabondurilor, mai notează publicația europreană.

Totuși, nu e cazul să ne concentrăm asupra unei singure arme. Fixarea Italiei numai pe eurobonduri este greșită. Găsim opinia chiar într-un ziar italian, Corriere della Sera, citat de Eurotopics.

„Italia face o greșeală prin faptul că a respins în mod clar utilizarea de la început a Mecanismului European de Stabilitate și și-a concentrat toate eforturile pe coronabunduri.

Motivul este evident: acum trebuie să discutăm mai multe instrumente și nu să ne concentrăm doar pe o singură super-armă . Obiectivele pe care trebuie să le urmărească modalitățile și mijloacele noastre trebuie să fie cât mai diverse”,scrie ziarul italian.

„Dacă Germania nu dorește coronabondurile, atunci să le facem fără Germania!”

Afirmația tranșantă îi aparține lui Pascal Lamy, președinte emerit al Institutului Jacques Delors, fost director general al OMC din 2005 până în 2013. Și o găsim într-un interviu acordat ziarului Le Figaro.

Lăsați un comentariu

avatar
  Subscriere  
Anunță-mă