Residence

Comisia von der Leyen la vot: va fi o Europă bună pentru România?

Spread the love

Astăzi ar putea fi învestită în Parlamentul European noua Comisie, condusă de Ursula von der Leyen. Și, odată cu aceasta, va fi completată noua structură de decizie de la nivelul Uniunii. Este un moment notabil, inclusiv din perspectivă politică românească.

La  alegerile de duminică, președintele Klaus Iohannis a primit un puternic mandat de modernizare și europenizare. Și, așa cum spunea colegul nostru de la Paris Matei Vișniec, votul covârșitor, din țară dar mai cu seamă din diaspora, reprezintă o șansă și, în aceeași măsură, un avertisment: românii vor o țară cu adevărat europeană și nu mai sunt dispuși să aștepte prea mult pentru asta. 

Noul mandat prezidențial, care stă să înceapă, va fi judecat, în timp, după măsura în care România va face – sau nu – pașii decisivi către standardele europene, în materie de infrastructură, administrație, stat de drept.

Dar cum va fi Europa în care președintele și guvernul de la București își vor avea de dus la îndeplinire promisiunile? 

Trebuie spus, de la bun început, că este o Europă în care venim cu argumente demne de luat în seamă. 

În primul rând, românii se disting în mod clar în regiune prin puternicul lor angajament european. În mai și apoi în noiembrie 2019, românii au sancționat la vot, ca nimeni alții, derapajele antieuropene și iliberale. 

Aceasta ar trebui să confere României un anume avantaj la masa de negociere europeană. Mai ales că, așa cum am putut vedea, România se bucură și de o bună reprezentare în instituțiile europene. Avem un lider de grup politic în Parlamentul European, doi vicelideri, un comisar membru al celei mai importante familii politice europene. 

La rândul ei, Uniunea Europeană însăși are nevoie de o poveste de succes în regiune, una de tipul unei națiuni puternic atașate valorilor ei, pe care le-a apărat în momente dificile, în stradă, în bătaia viscolului. România ar putea fi acea poveste. 

Există însă și provocări. Mai întâi de toate, ne-am putea aștepta la o Uniune mai puțin generoasă din punct de vedere financiar. Și asta, chiar într-o perioadă în care România nu doar că ar avea o mare nevoie de finanțare, dar i-ar fi foarte necesar, dacă s-ar putea, să recupereze ceva din banii europeni nefolosiți în perioadele bugetare precedente.

Însă Bugetul pentru 2021-2027, intens negociat în această perioadă, ar putea chiar marca anumite scăderi în dreptul politicilor care ne interesează în mod deosebit: coeziune și agricultură.

O altă problemă ar fi chiar funcționarea motorului franco-german, acel nucleu dur al Uniunii, cu care România a ținut mereu relații strânse. 

Ultimele relatări ale presei internaționale indică o relație la cote minime între Paris și Berlin, între cele două capitale existând abordări diferite în domenii fundamentale, de la reformarea zonei euro la rolul NATO sau extinderea Uniunii Europene.

Sunt, desigur, vești îngrijorătoare pentru România, care are mare nevoie de o Uniune coezivă. 

Dar poate că marea problemă vine chiar din norii negri care par a se aduna pe cerul economiei europene și a zonei euro, de care România este legată în mod fundamental.

Acum un deceniu, când zona euro a intrat în recesiune, efectele s-au simțit foarte puternic în economia românească. Iar dacă vom avea această neșansă, cu atât mai mult vom regreta ocaziile pierdute în anii de creștere ce au urmat crizei. 

Lăsați un comentariu

avatar
  Subscriere  
Anunță-mă