Actualitate - Știri - Șirile zilei


"Cel mai mare dar pe care mi-l pot da este iubirea necondiționată."

- citatul zilei


Horoscop - Horoscopul săptămânii

Produse-Bio

Actualitate, știri, ziare - Știri interne - Guvernul României

Bani europeni pentru România: o veste bună umbrită de mulți ”dacă”

Spread the love

Într-o postare pe rețelele de socializare, co-raportorul Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență, Siegfried Mureșan, a afirmat că, în urma negocierilor la care a participat în calitate de co-raportor, a reușit să obțină creșterea prefinanțării pe care țările membre o vor primi prin acest mecanism, de la 10%, la 13%.

Astfel, avansul acordat României ar urma să crească de la 3 miliarde de euro, la aproape 4 miliarde. Nu mai e cazul să vorbim prea mult despre cât de bine ar prinde acești bani economiei românești.

Dar, ca majoritatea veștilor bune, și aceasta este însoțită de un ”dacă” – mai precis, de niște condiții care ar trebui îndeplinite.

Mai întâi, Planul Național de Redresare și Reziliență al României ar trebui să fie aprobat oficial de Comisia Europeană.

Or, aici sunt câteva semne de întrebare. Unele țin de conținutul negocierilor purtate în acest moment între București și Bruxelles.

Apoi, criza politică ridică un alt mare semn de întrebare. Dacă formula guvernului se schimbă și mai ales, dacă la Ministerul Fondurilor Europene va fi instalat reprezentantul altui partid, atunci este posibil ca acesta din urmă să dorească anumite schimbări. Ceea ce va necesita timp și noi negocieri cu Comisia.

Un al doilea ”dacă” ține de contextul general european. Pentru că o altă condiție ca banii să vină în România în cursul lunii iunie este ca toate statele membre să ratifice până la finalul lunii mai decizia privind resursele proprii ale Uniunii Europene.

Aceasta va permite Comisiei să atragă fonduri de pe piețele internaționale și să acorde prefinanțări țărilor membre care au deja aprobate planurile naționale.

Dar și aici există semne de întrebare.

Unul, despre care am mai vorbit în această rubrică, vine din Germania, unde Curtea Constituțională este chemată să se pronunțe în ce măsură punerea în comun a datoriilor corespunde legii fundamentale a țării.

Un alt semn de întrebare vine din Polonia, acolo unde un partener junior al coaliției de guvernare, Partidul Unit al Poloniei, refuză să-și asume planul național de redresare și acordul european privind resursele proprii, deoarece se  opune principiului unei datorii comune a țărilor europene.

Germania este principalul contributor la planul european de ieșire din criză, în timp ce Polonia ar fi unul dintre principalii beneficiari. Dar contestatarii din ambele țări au ceva în comun: ei înțeleg că o punere în comun a datoriilor ar reprezenta un pas uriaș către o Europă mai unită.

Ei sunt gata să arunce în aer întregul plan menit să aducă redresarea economică a Europei și să mențină economia europeană într-o poziție competitivă, în raport cu Statele Unite și China.

Probleme vin și din România, unde PSD amenință că va boicota adoptarea acordului european, astfel încât n-ar mai putea fi obținută majoritatea calificată necesară. Gestul PSD nu are la bază cine știe ce viziuni europene ci doar chestiuni de politică internă.

Cert este că, în acest moment, ambițiosul plan de redresare este prizonierul a tot felul de ambiții politice naționale. Iar vestea bună despre cele 4 miliarde de euro care ar urma să vină în România este umbrită de mulți  de ”dacă”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

0 0 vote
Article Rating
Subscriere
Anunță-mă
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments